Raportul Comisiei Europene privind Fondurile Europene 2007-2010
Raport strategic pentru anul 2010 privind punerea în aplicare a programelor pentru perioada 2007-2013
Conform unui raport adoptat pe data de 31 martie 2010, privind programele de coeziune pentru perioada 2007-2013, în ultimii trei ani s-au alocat 93 de miliarde EUR sau 27 % din finanțarea UE pentru proiecte de investiții în locuri de muncă și creștere economică în Europa. Prezentat de comisarii Johannes Hahn (Politica regională) și László Andor (Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune), raportul evaluează, pentru prima dată, rata progreselor înregistrate de fiecare țară în îndeplinirea obiectivelor UE aprobate. Raportul arată cât de bine și-au aliniat statele membre programele la obiectivele UE de creare de locuri de muncă și de creștere economică și contribuie la o dezbatere deschisă privind realizările și problemele programelor politicii de coeziune. În continuare, raportul cere statelor membre să îmbunătățească punerea în aplicare a programelor, să utilizeze în mod optim banii acordați prin politica de coeziune, de exemplu în sectorul căilor ferate, pentru proiecte-cheie în sectoarele energiei și mediului, precum și în domeniul incluziunii sociale.
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE SOCIAL-ECONOMICE
În cifre concrete, stadiul general al implementării proiectelor in Romania:
- Numărul total al proiectelor depuse pentru finanţare în cadrul celor 7 PO a fost de 12975, în valoare de 23,6 mld. Euro. Contribuţia UE solicitată este de cca. 16 mld. Euro, depăşindu-se astfel de 2,8 ori alocarea UE pentru perioada 2007-2009, care însumează 5,6 mld. Euro.
- Numărul contractelor/ deciziilor de finanţare încheiate cu beneficiarii de proiecte a fost de 1887 (din cele 2672 proiecte aprobate), cu o valoare eligibilă totală de 3,3 mld. Euro, din care contribuţia UE însumează 2,7 mld. Euro, reprezentând 47,6% din valoarea alocării UE pentru perioada 2007-2009.
- Plăţile de fonduri către beneficiari, reprezentând prefinanţări şi rambursări efectuate de autorităţile de management totalizau 447,8 mil. Euro, din care 443,7 mil. Euro reprezintă fonduri UE şi 4,12 mil. Euro co-finanţarea de la bugetul de stat.
Mai multe detalii pe aceasta tema...
Criza economico-financiară care a început în 2008 a schimbat dramatic peisajul economic al UE. În 2006 și 2007, când s-au pregătit cadrele strategice naționale de referință (CSNR-uri) , creșterea economică era de aproximativ 3 %, pe când din vara anului 2008, PIB s-a contractat brusc, inițial ca urmare a crizei financiare. De atunci, ocuparea forței de muncă a scăzut și șomajul este cel mai ridicat pentru mai bine de un deceniu. În plus, reducerea consumului și a investițiilor sunt substanțiale și datoria publică a făcut un salt dramatic în multe dintre statele membre. În acest context, nu este de mirare că cele mai multe rapoarte naționale subliniază contrastul dintre situația dinaintea pregătirii CSNR-urilor și situația începând cu anul 2008. Aproape toate rapoartele studiază variațiile locale sau regionale, în timp ce mai mult de jumătate explorează relevanța pentru programe a acestor schimbări.
În 2008, creșterea PIB în UE era deja foarte scăzută (0,8 %), iar în 2009 s-a înregistrat o scădere medie de peste 4 %. Recesiunea a fost deosebit de puternică în statele baltice, cu rate negative între 14 % și 18 %. Numai Polonia s-a bucurat de creștere economică în 2009 (1,2 %). Totuși, previziunile arată primele semne ale refacerii economice. Deși scăzută, creșterea economică în UE va redeveni pozitivă în 2010 și toate statele membre vor înregistra creșteri de PIB în 2011.
Descarca documente: 
- RAPORTUL STRATEGIC NAŢIONAL 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune 
- Politica de coeziune: raport strategic pentru anul 2010 privind punerea în aplicare a programelor pentru perioada 2007-2013
- Cohesion policy: Strategic report 2010 on the implementation of the programmes 2007-2013
În decembrie 2009, șomajul a fost de 9,6 %, în comparație cu 8,2 % în decembrie 2008 . Unele țări au fost afectate de criză în mod deosebit. Rata șomajului s-a dublat, în linii mari, în ultimul an în Irlanda și Spania și s-a triplat în statele baltice. Letonia (22,8 %) și Spania (18,8 %) au avut cele mai ridicate rate la sfârșitul anului 2009. Este probabil ca disparitățile regionale pe piața forței de muncă să fi crescut ca urmare a crizei. Având în vedere că este probabil ca șomajul să rămână ridicat pentru o vreme, apare riscul inerent al șomajului pe termen lung și al excluziunii sociale.
Stadiul implementării programelor operaţionale la 30 septembrie 2009 şi perspective de absorbţie
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 a fost aprobat de Comisia Europeană în luna iunie 2007, iar cinci din cele 7 Programe Operaţionale au fost aprobate în luna iulie 2007 (PO Regional, POS Mediu, POS Transport, POS Creşterea Competitivităţii Economice şi PO Asistenţă Tehnică). Cele 2 PO finanţate din FSE, şi anume POS Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) şi PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) au primit aprobarea Comisiei Europene în luna noiembrie 2007.
Mai multe detalii pe aceasta tema...
- Instrumente Structurale ale Uniunii Europene si Absorbtia Fondurilor Europene in Romania 
Anul 2007 a fost dedicat, în principal, unor activităţi pregătitoare, de informare şi publicitate cu privire la Programele Operaţionale şi de lansare a primelor cereri de proiecte. Implementarea propriu-zisă a cunoscut în general un nivel redus în anul 2007, dar destul de diferit de la un program operaţional la altul. Astfel, până la sfârşitul anului 2007, fuseseră deschise în total 11 linii de finanţare, din care cele mai multe pentru POS Mediu (6) şi POR (4). Pentru cele 2 PO aprobate în noiembrie 2007 (POS DRU şi PO DCA), primele cereri de proiecte s-au lansat în februarie, respectiv mai 2008. Lansarea programelor a cunoscut un ritm accelerat în prima jumătate a anului 2008, astfel că liniile de finanţare deschise în primul semestru acopereau aproximativ 75% din domeniile acoperite de programele operaţionale. La sfârşitul anului 2008, dintr-un total de 121 de linii de finanţare din cele 7 programe operaţionale, fuseseră lansate 105, iar din cele 16 apeluri rămase au fost lansate în cursul primelor 3 trimestre din 2009 un număr de 7, astfel că la 30 septembrie 2009 erau încă nedeschise linii de finanţare doar pentru 6 operaţiuni din cadrul POS CCE şi 3 operaţiuni din cadrul POS Transport. Acestea sunt operaţiuni complexe, a căror lansare depinde de o serie de precondiţii, precum aprobarea schemelor de ajutor de stat, unele cu notificarea prealabilă a CE (modernizarea 31 reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale) sau de aprobarea unor strategii în domeniu (Strategia naţională pentru polii de competitivitate sau Strategia de broadband). Este de remarcat faptul că, datorită interesului foarte mare manifestat faţă de unele operaţiuni, valoarea proiectelor depuse la un moment dat depăşea substanţial alocarea pentru acea operaţiune, ceea ce a determinat unele Autorităţi de Management să suspende depunerile de proiecte în cadrul acestor operaţiuni. Este cazul POR, care în octombrie 2008 a suspendat depunerea continuă de proiecte pentru Axa prioritară 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport în 3 regiuni de dezvoltare, deoarece proiectele depuse depăşiseră cu peste 50% bugetul total alocat acelei axe.
De asemenea, există încă Axe prioritare (AP) / Domenii Majore de Intervenţie (DMI) în cadrul cărora nu s-a depus nici un proiect până la data de 30 septembrie 2009, deşi au fost lansate cereri de proiecte:
- POS Mediu - AP 5 – Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc din cadrul POS Mediu, unde pregătirea aplicaţiilor a fost condiţionată deelaborarea şi aprobarea Strategiei Naţionale de Management a Riscului la Inundaţii.
- POS Transport - AP 1 - Modernizarea şi dezvoltarea Axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui
sistem durabil de transport şi integrării acestuia în reţelele de transport ale UE, DMI 1.3 - Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport naval de-a lungul Axei Prioritare TEN-T 18.
- POR – AP 4, DMI 4.2 – Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi.
Aceste situaţii, precum şi diferenţele mari care se prefigurează în gradul de absorbţie la nivelul unor axe prioritare impun în perioada următoare, în cadrul fiecărui PO, o analiză atentă a gradului de acoperire prin proiectele aprobate a bugetelor alocate diverselor Axe prioritare şi fundamentarea realocărilor de fonduri între axe, care să fie supuse aprobării Comitetelor de Monitorizare, conform cerinţelor procedurale.
Dacă la sfârşitul anului 2007 stadiul implementării evidenţia un număr de 137 de proiecte depuse în cadrul celor 3 PO care lansaseră până la acel moment cereri de proiecte (POR, POS Mediu şi POS CCE), iar dintre aceste proiecte numai 3 fuseseră aprobate şi doar 1 contract semnat, în anul 2008 şi în prima parte a anului 2009 se observă o accelerare vizibilă a procesului de depunere, aprobare şi contractare de proiecte.
Declinul economic a declanșat, de asemenea, o deteriorare acută a climatului de afaceri și a încrederii consumatorilor. Totalul investițiilor a scăzut cu aproximativ 15 % în 2009, în comparație cu anul precedent, iar consumul a scăzut cu aproximativ 3 %. Exporturile de bunuri și servicii s-au diminuat dramatic cu aproape 20 %, iar investițiile străine directe au scăzut în mai multe țări din centrul și estul Europei . Cheltuielile publice au crescut, jucând un rol contraciclic. Această creștere s-a datorat, în principal, protecției oferite de sistemele naționale de ajutor social și planurilor de stimulare adoptate de multe dintre statele membre în contextul planului european de redresare economică. Este probabil ca efectul combinat al scăderii șomajului și al creșterii cheltuielilor sociale să difere substanțial de la un stat membru la altul. Cheltuielile sociale sunt așteptate să crească între 2007 și 2010 de la 27,5 % la 30,8 % din PIB-ul UE.
Cel de-al cincilea raport de coeziune, care urmează să fie adoptat mai târziu în 2010, va prezenta o imagine mai completă a evoluțiilor în disparitățile social-economice.
PROBLEME ȘI PROGRESUL ÎNREGISTRAT ÎN PUNEREA ÎN APLICARE
Rapoartele naționale oferă indicații ale contextelor foarte diferite în cadrul cărora se execută programele pentru perioada 2007-2013.
În ceea ce privește obstacolele de sistem în calea punerii rapide în aplicare, statele membre identifică următoarele aspecte-cheie:
• întârzierile în aprobarea bugetului UE, adoptarea întârziată a regulamentelor, a orientărilor strategice comunitare (OSC-uri) și negocierea ulterioară a programelor ;
• schimbările normelor de control financiar sunt percepute drept cele mai frecvente surse de întârzieri în punerea în aplicare, în timp ce statele membre se adaptează la noul sistem de control ;
• complexitatea gestionării perioadelor de programare suprapuse ;
• distribuția neclară a sarcinilor la nivel național, experiența insuficientă, lipsa capacității administrative atât la nivelul autorităților de gestionare, cât și la cel al beneficiarilor și procesele de reorganizare internă a administrațiilor publice .
Impactul recesiunii economice mondiale, care a început în toamna anului 2008, este menționat fără echivoc în numeroase rapoarte ca sursă de complicații pentru execuție și de schimbare a așteptărilor . Un grup de state membre se referă la impactul restricțiilor tot mai numeroase în finanțarea publică la nivel național sau local . Două state membre se referă la folosirea împrumuturilor BEI pentru garantarea cofinanțării naționale (LT, HU). Atât raportul CZ, cât și cel al UK menționează evoluția cursurilor de schimb la capitolul probleme suplimentare. Cu toate acestea, conform unor state membre, programele au fost declanșate la fel de rapid ca în trecut .
Unul dintre punctele forte din majoritatea rapoartelor naționale l-a constituit faptul că acestea iau în discuție, de asemenea, măsurile adoptate pentru depășirea sau contracararea dificultăților intervenite în punerea în aplicare. Statele membre oferă, de asemenea, exemple de bune practici care subliniază următorii factori de succes în punerea în aplicare:
• cooperarea strânsă între statele membre și Comisie la finalizarea regulamentelor și orientărilor;
• legături pozitive între obiectivele politicii de coeziune și reformele sectoriale în domenii cum ar fi educația, știința/cercetarea, sănătatea și mediul de afaceri;
• utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor;
• efecte pozitive ale planurilor de investiție și ale reformelor naționale mai extinse (reforma administrației regionale sau locale, reforma bugetului public, reforma normelor de mediu sau de achiziții publice), cu toate că întârzierile în anumite reforme au, la rândul lor, consecințe negative;
• simplificarea procedurilor administrative (naționale și/sau regionale);
susținerea antreprenoriatului și abordarea lacunelor din piața forței de muncă prin promovarea adaptabilității.
Este evident, pentru acele state membre care s-au alăturat Uniunii în 2004 și mai târziu, că programarea este foarte strâns asociată cu abordarea problemelor majore în incluziunea socială, modernizarea economiei și a instituțiilor și consolidarea capacităților. Numeroase rapoarte strategice discută, de asemenea, rolul guvernanței pe mai multe niveluri și al parteneriatului în programare pentru mobilizarea și coordonarea diferitelor niveluri de administrație, implicând societatea civilă și interesele de afaceri în integrarea diferitelor obiective sectoriale.
PUNEREA ÎN APLICARE A STRATEGIILOR COMUNE ȘI PROGRESE ÎN REALIZAREA OBIECTIVELOR
Două comunicări ale Comisiei au oferit deja informații privind prioritățile comune ale programelor pentru perioada 2007-2013 în privința obiectivelor UE de creștere economică și ocupare a locurilor de muncă și, mai general, privind rezultatele negocierilor programelor . Pe scurt, pentru regiunile cel mai puțin dezvoltate desemnate în cadrul obiectivului Convergență (81 % din resurse) și regiunile din cadrul obiectivului Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă (RCE) (15 % din resurse) 65 % și, respectiv, 82 % dintre fonduri urmează să fie investite în temele prioritare la nivel UE. S-a identificat un total de aproximativ 230 de miliarde EUR pentru investiții în modernizarea economiei UE în consens cu prioritățile UE de înalt nivel stabilite în cadrul agendei de la Lisabona.
Graficul 1: Rate cumulate raportate de selectare a proiectelor pe state membre
Progresele înregistrate în realizarea obiectivelor stabilite inițial prin CSG, CSNR-uri și Orientările integrate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă sunt prezentate în continuare pe baza informațiilor din rapoartele naționale privind pregătirea proiectelor (alocări pentru proiecte selectate), a primelor tendințe în cheltuire și a examinării primelor probe din monitorizare și evaluare.
La 30 septembrie 2009, stadiul general al implementării Programelor Operaţionale din cadrul Obiectivului Convergenţă se prezintă după cum urmează:
Numărul total al proiectelor depuse pentru finanţare în cadrul celor 7 PO a fost de 12975, în valoare de 23,6 mld. Euro26. Contribuţia UE solicitată este de cca. 16 mld. Euro, depăşindu-se astfel de 2,8 ori alocarea Uniunii Europene pentru perioada 2007-2009, care însumează 5,6 mld. Euro. Raportat la întreaga alocare 2007-2013, valoarea contribuţiei UE solicitate prin proiectele depuse reprezintă aproximativ 83%.
Faţă de situaţia la sfârşitul anului 2008, numărul proiectelor depuse a crescut cu 79,3% (de la 7235 de proiecte), iar valoarea acestora cu aproximativ 89% (de la 12,5 mld. Euro). Procesul de selecţie şi aprobare a acestor proiecte a fost deosebit de complex şi a implicat eforturi susţinute din partea Autorităţilor de Management şi Organismelor Intermediare, pentru ca din cele 12975 proiecte depuse să fie aprobate până la 30 septembrie 2009 un număr de 2672 proiecte, în valoare totală de 5,3 mld. Euro, din care 3,2 mld. Euro reprezintă contribuţia UE.
Comparativ cu stadiul la 31 decembrie 2008, numărul proiectelor aprobate până în septembrie 2009 a crescut de 6,3 ori (de la 423 de proiecte la 2672 proiecte), iar valoarea lor a crescut de peste 2,5 ori (de la 2,14 mld. Euro la 5,3 mld. Euro).
Diferenţa dintre proiectele depuse şi cele aprobate include şi cele 4740 proiecte respinse în procesul de evaluare din cauza neconformităţii lor din punct de vedere administrativ şi al criteriilor de eligibilitate. Aceasta oferă o imagine asupra volumului de muncă depus de Autorităţile de Management şi Organismele Intermediare în această perioadă, dar semnalează totodată deficienţele de pregătire a proiectelor depuse de către solicitanţi în raport cu cerinţele stabilite prin programe. Progresul în implementare este considerabil şi în ceea ce priveşte numărul contractelor de finanţare cu beneficiarii/ decizii de finanţare. Până în septembrie 2009, din cele 2672 proiecte aprobate au fost semnate 1887 contracte, în valoare eligibilă de 3,3 mld. Euro, din care contribuţia UE însumează 2,7 mld. Euro, ceea ce reprezintă 47,6% din valoarea alocării UE pentru perioada 2007-2009 şi 14% din totalul alocării 2007-2013.
Sumele contractate, repartizate pe fonduri, se prezintă astfel: din contribuţia UE de 2,7 mld. Euro, 1,3 mld. Euro reprezintă contribuţie FEDR, 920 mil. Euro provin din Fondul de Coeziune şi 492 mil. Euro reprezintă contribuţie FSE.
Faţă de situaţia la sfârşitul anului 2008, numărul contractelor semnate la 30 septembrie 2009 a crescut de cca. 9 ori (de la 190 de contracte), iar valoarea acestora a crescut de peste 1,5 ori (de la 1,3 mld. Euro).
Se impune menţionarea faptului că în diferenţa dintre proiectele aprobate şi contractele semnate sunt incluse şi retragerile înainte de semnarea contractelor sau rezilierile de contracte. De exemplu, în cazul POS Competitivitate s-au înregistrat 138 de retrageri şi rezilieri, care reprezintă un procent de 3% raportat la numărul proiectelor depuse pe acest program până la 30 septembrie 2009 (4715). Principalul motiv al acestor retrageri sau rezilieri de contracte îl constituie dificultăţile financiare cu care se confruntă unii beneficiari, în contextul economic actual.
Plăţile de fonduri către beneficiari, reprezentând prefinanţări şi rambursări efectuate de autorităţile de management până în septembrie 2009, totalizează 447,8 mil. Euro, din care 443,7 mil. Euro reprezintă fonduri UE şi 4,12 mil. Euro co-finanţarea de la bugetul de stat. Raportat la alocarea 2007-2009, volumul plăţilor din fonduri UE reprezenta la 30 septembrie 2009 numai 8% şi doar 2,34% din întreaga alocare 2007-2013. Plăţile din fonduri UE provin astfel: 226,5 mil. Euro din FEDR, 169,1 mil. Euro din Fondul de Coeziune şi 48,1 mil. Euro din FSE.
Deşi sumele plătite nu sunt substanţiale, din motive care ţin de evoluţia naturală a ciclului de implementare, ritmul plăţilor s-a intensificat vizibil în 2009, comparativ cu situaţia din decembrie 2008, când nu se efectuaseră plăţi decât în valoare de 180 mil. Euro. Pe baza estimărilor făcute de Autorităţile de Management, ţinând cont de numărul în creştere rapidă al contractelor de finanţare semnate, se preconizează că valoarea plăţilor va continua să crească constant în perioada următoare.
Volumul avansurilor primite de România de la Comisia Europeană în 2007, 2008 şi 2009 a totalizat 1,827 mld. Euro. Din analiza la nivelul fiecărui PO a rezultat că avansul primit împreună cu rambursările de fonduri de către Comisie acoperă alocările 2007 pentru 5 din cele 7 PO, iar pe baza declaraţiilor de cheltuieli din 2009 şi alocările 2007 pentru PO DCA şi PO AT vor fi acoperite.
Cu toate acestea, chiar dacă riscul dezangajării de fonduri este atenuat de volumul avansurilor primite de la CE, presiunea pentru absorbţie va fi foarte mare începând cu 2011, dacă ritmul efectuării plăţilor nu se va accelera considerabil în 2010. Având în vedere că regula „n+3/n+2” se aplică la nivel de program operaţional, nivelul foarte redus al plăţilor la data de 30 septembrie 2009 în cazul unor Programe Operaţionale conduce la concluzia că se impun măsuri urgente de accelerare a ritmului contractării şi implementării, pentru a se efectua plăţi care să asigure acoperirea alocărilor ulterioare anului 2007.
Accelerarea punerii în aplicare
Volumul financiar raportat al proiectelor selectate este de 93,4 miliarde EUR, reprezentând peste 27 % din resursele disponibile pentru UE în perioada respectivă. Această rată medie a selectării proiectelor se respectă cu strictețe în cele trei obiective – Convergență, RCE și Cooperare teritorială europeană (CTE) – și se aplică în egală măsură ratei selectării categoriilor de identificare Lisabona. Se raportează o alocare totală de 63 de miliarde EUR pentru proiecte identificate Lisabona.
Cu toate acestea, la nivel național, progresele în punerea în aplicare prezintă variații mai importante, după cum se arată în graficul 1. În cazul acelor state membre care se află sub medie, riscul predării cu întârziere este mai mare, dacă rata de selectare a proiectelor și punerea în aplicare nu se accelerează. Documentul de lucru2 atașat prezintă mai în detaliu progresele înregistrate la proiectele selectate.
În ceea ce privește necesitățile de investiții, prioritățile UE identificate, stabilite deja pentru această perioadă, se află în concordanță strânsă cu prioritățile din strategia Europa 2020. Un punct forte al sistemului de „categorizare” a informației îl reprezintă faptul că cele 86 de „teme prioritare” identificate pot fi examinate în funcție de priorități tematice esențiale (de exemplu, transport, energie) sau în contextul priorităților politice transversale (de exemplu, inovare sau schimbări climatice).
Tendințe ale cheltuielilor
Din punct de vedere al plăților de finanțări UE, în anii 2007-2009 s-au transferat către statele membre 108 miliarde EUR. 64 de miliarde EUR au reprezentat cheltuieli efective în cadrul programelor din perioada 2000-2006, în timp ce 44 de miliarde EUR au reprezentat avansuri și cheltuieli efective în cadrul programelor din perioada 2007-2013.
Rapoartele naționale oferă informații privind cheltuielile pentru fiecare program, limitate exclusiv la ultima perioadă. Până la această dată, s-au declarat 23,3 miliarde EUR în contul cheltuielilor intermediare din cadrul programelor pentru perioada 2007-2013 . În 2009 s-a înregistrat o accelerare clară a cheltuielilor autorizate în cadrul noilor programe, odată cu închiderea programelor precedente.
Monitorizare și Evaluare
Diferite autorități de gestionare la nivel național și regional folosesc o gamă largă de indicatori în cadrul sistemului comun de gestionare, dar cei mai mulți dintre aceștia nu pot fi corelați la nivel UE . La nivel UE, Comisia poate corela date numai pentru unii indicatori principali. Deși nu toate rapoartele au oferit informații privind indicatorii, 19 state membre au raportat date privind indicatorii principali pentru FEDR și Fondul de coeziune. Această raportare a indicatorilor principali recomandați reprezintă un prim pas încurajator în procesul de clarificare a imaginii generale a realizărilor de pe teren ale politicii. De exemplu, 13 state membre au raportat că au programe sau obiective de proiecte aprobate de creare a aproximativ 351 300 de locuri de muncă brute , în timp ce opt state membre au raportat deja crearea a 55 900 de locuri de muncă brute.
În 2007 și 2008, aproape 6 milioane de persoane au beneficiat de actualele programe FSE, dintre care 52 % sunt femei. Aproximativ o treime din acțiuni au avut drept obiectiv ajutorarea lucrătorilor. Măsurile s-au adresat, de asemenea, șomerilor (33 % dintre beneficiari, dintre care 7 % erau șomeri de lungă durată), precum și grupurilor vulnerabile, de exemplu migranți și minorități (13 %).
Învățămintele din evaluările naționale și regionale sunt menționate în 20 de rapoarte strategice naționale. De asemenea, o evaluare ex-ante a strategiilor naționale, realizată pentru Comisie, concluzionează că fondurile au un potențial semnificativ de contribuție la obiectivele de nivel înalt ale UE și demonstrează poziția centrală pe care o au prioritățile UE în programarea politicii de coeziune .
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Exercițiul de raportare strategică reprezintă o îmbunătățire importantă în responsabilizarea în ceea ce privește realizarea obiectivelor politicii ...
Statele membre și-au îndeplinit responsabilitatea și au făcut un efort semnificativ de raportare asupra progreselor înregistrate. Prin experiența câștigată în acest prim exercițiu, ar trebui să fie posibil ca rapoartele naționale din 2012 să fie mai concise și mai concentrate asupra realizărilor, rezultatelor și evoluțiilor strategice. Cu toate acestea, chiar dacă rapoartele naționale au fost pregătite în strânsă cooperare cu autoritățile de gestionare relevante, ar fi fost util să se folosească mai sistematic prezentările și dezbaterile publice.
… deși acest prim exercițiu își are limitele sale, el reprezintă o bază promițătoare pentru construirea unei evaluări inter pares mai profunde a performanței, oferind un impuls către o politică orientată într-o mai mare măsură către rezultate.
Din cauza temeiului juridic specific și a obiectivelor strategice stabilite, domeniul de aplicare al rapoartelor strategice s-a limitat la programele din perioada 2007-2013. Se obține astfel numai o imagine parțială a impactului politicii. Acum, o dată cu încheierea programelor pentru perioada 2000-2006 și cu accelerarea evidentă a cheltuielilor pentru programele perioadei 2007-2013, se așteaptă ca datele privind realizările și rezultatele de pe teren să arate, la rândul lor, o accelerare.
Alte legaturi pe aceasta tema:
- Un nou raport al Comisiei prezintă prima evaluare a dezvoltării politicii de coeziune europene
Sistemul comun de raportare privind proiecte selectate și-a demonstrat valoarea în furnizarea de date „în timp real” privind pregătirea proiectelor. Statele membre ar trebui să se asigure că rapoartele anuale privind programele sunt însoțite de date precise și complete care permit o monitorizare continuă a progreselor înregistrate și o mai bună înțelegere a conținutului programelor.
Este încurajator faptul că multe dintre statele membre au oferit informații privind indicatorii principali definiți la nivel UE pentru intervențiile prin FEDR și Fondul de coeziune, chiar dacă acest lucru nu era obligatoriu. Raportarea privind indicatorii comuni ar trebui să fie consolidată. Rapoartele specifice pentru fiecare program, programate pentru jumătatea anului 2010 și următoarea rundă de rapoarte strategice naționale din 2012 trebuie să analizeze progresele înregistrate în realizarea obiectivelor programelor și să semnaleze o schimbare clară de la raportarea a ceea s-a introdus în programe la discutarea realizărilor, rezultatelor și a primelor impacturi.
Prezentul exercițiu aduce mesaje importante și oportune în dezbaterea privind potențialul politicii de a accelera ieșirea din criză prin abordarea necesităților de dezvoltare, în același timp în care oferă un răspuns la efectele crizei ...
Rapoartele naționale au subliniat relevanța fundamentală a strategiilor aprobate în 2007 și valoarea politicii de coeziune ca politică al cărei obiectiv pe termen lung îl reprezintă dezvoltarea economică.
În general, măsurile de realizare a strategiilor și obiectivelor aprobate se pun în aplicare într-un ritm bun, în același timp cu adaptarea la schimbările bruște ale climatului economic. După o medie de 18 luni de punere în aplicare efectivă pe teren, s-au selectat 27,1 % dintre proiecte și progresul este pus în evidență de ritmul accelerat al cheltuielilor. Proiectele pentru realizarea priorităților identificate UE aprobate se selectează la fel de rapid ca cele identificate pentru alte priorități. Printre aceste priorități UE se numără investiții inteligente, curate și incluzive social în infrastructură (eficiență energetică, bandă largă, infrastructură socială) sprijin pentru întreprinderi (ecoinovare, inginerie financiară) și piețe flexibile ale forței de muncă.
Acest progres pozitiv poate fi explicat în parte pentru că statele membre folosesc flexibilitatea în cadrul programelor pentru a aborda necesitățile în continuă schimbare din cadrul priorităților aprobate. Pachetul de refacere de la sfârșitul anului 2008, din cadrul politicii de coeziune, care a implicat o creștere a prefinanțării, schimbări de norme pentru îmbunătățirea vitezei rambursării și simplificării, a fost preluat pe scară largă, în timp ce statele membre și-au simplificat, la rândul lor, propriile norme.
Cu toate acestea, nimeni nu își poate permite să fie complezent. Folosind informația împărtășită prin acest exercițiu, statele membre pot măsura rata progresului pe care îl înregistrează în diferite teme prioritare față de media UE, identificând domenii de progres satisfăcător și nesatisfăcător.
Prin urmare, Comisia cere statelor membre:
• să pună în aplicare rapid proiectele deja selectate;
• să accelereze selectarea de proiecte de calitate, pentru a contribui la realizarea obiectivelor aprobate pentru programe, în mod special pentru a facilita strategia de ieșire din actuala criză economică;
• să se asigure că, într-un climat de presiune tot mai ridicată asupra bugetelor naționale, se disponibilizează cofinanțarea națională necesară pentru finanțarea investițiilor aprobate, astfel încât resursele bugetare să fie mobilizate pe deplin.
Din partea sa, Comisia va prezenta în 2010 comunicări care schițează modul în care consideră că politica de coeziune pentru perioada 2007-2013 poate oferi sprijin în realizarea obiectivelor stabilite pentru strategia Europa 2020. În mod special, aceste documente vor aborda modalitatea prin care programele actuale pot consolida politicile de ocupare a forței de muncă, precum și refacerea socială și incluziunea; sprijin pentru dezvoltare durabilă și sprijin pentru inovare la nivel național și regional. Comisia se angajează să continue eforturile, împreună cu statele membre, pentru îmbunătățirea realizării programelor și eliminarea blocajelor în diferite domenii tematice.
…în același timp cu asigurarea unui instrument valoros de monitorizare și indicarea domeniilor în care eforturile trebuie să fie intensificate….
Întârzierile în selectarea proiectelor în domenii importante de investiții apar vizibile cu claritate din rapoartele naționale. Comisia cere statelor membre să se concentreze asupra acestor domenii prioritare – dacă este necesar, prin aplicarea de planuri de acțiune pentru eliminarea din timp a întârzierilor.
Comisia a identificat următoarele domenii prioritare în care se înregistrează întârzieri în general sau lipsa unei omogenități a progreselor înregistrate între diferitele state membre:
• în sectorul feroviar, există dificultăți în pregătirea unor investiții importante într-un nucleu de state membre, ieșite în evidență atât din progresele raportate, cât și din rezultatele evaluărilor;
• anumite investiții în domeniile energiei și protecției mediului înconjurător nu progresează în ritmul așteptat. Acestea trebuie redresate de către statele membre și regiuni pentru a contribui pe deplin la obiectivele UE de dezvoltare durabilă;
• Investițiile în domeniul economiei digitale – dezvoltarea rețelei de bandă largă și exploatarea utilizării TIC în sectorul public și în cel al întreprinderilor - progresează mai lent decât media, cu performanțe inegale, chiar dacă s-au identificat unele bune practici;
• progresele înregistrate în realizarea priorității de incluziune socială sunt relativ lente și nu sunt repartizate uniform pe fonduri și programe. Este necesar să se treacă la acțiune pentru mobilizarea resurselor UE în sensul contribuirii la atingerea țintei propuse de reducere a sărăciei stabilite în strategia Europa 2020;
• s-au remarcat întârzieri în punerea în aplicare a măsurilor de guvernanță și consolidare a capacității care trebuie eliminate pentru îmbunătățirea performanței sectorului public, mai ales în contextul crizei
… pentru a oferi o primă contribuție la punerea în aplicare a strategiei Europa 2020.
Prin valorificarea acum a bunelor progrese înregistrate deja în numeroase domenii prioritare și prin eliminarea întârzierilor, statele membre, regiunile și părțile interesate în programe își pot atribui și pot realiza obiectivele programelor pentru perioada 2007-2013. Comisia cere statelor membre să îmbunătățească punerea în aplicare a programelor cu o transparență sporită, muncă în rețea și schimb de bune practici, precum și cu îmbunătățiri ale politicilor în cadrul priorităților politicii de coeziune pentru a-și aduce o primă contribuție foarte importantă la realizarea strategiei Europa 2020, a inițiativelor reprezentative ale acesteia și a obiectivelor sale cuantificate.
